Atunci când auzim numele de Antoni Gaudí, inevitabil ajungem să ne gândim la orașul Barcelona și la minunatele ei clădiri. Doar că Antoni Gaudí nu este doar Casa Batlló, Parc Güell, Basílica de la Sagrada Família sau Casa Milà. Antoni Gaudí este și arhitectul unor clădiri mai puțin cunoscute, dar la fel de extraordinare: Palau Güell, Artigas Gardens, Casa Vicens sau Torre Bellesguard.
Torre Bellesguard, cunoscută și sub numele de Casa Figueres, este un conac modernist proiectat de arhitectul catalan Antoni Gaudí și care a fost construit între 1900 și 1909, fiind situat în districtul Sarrià-Sant Gervasi din Barcelona. Gaudí a fost ajutat de Joan Rubió, în timp ce Domènec Sugrañes i Gras a creat diferitele mozaicuri care împodobesc casa.
Adresă: Carrer de Bellesguard, 20, Sarrià-Sant Gervasi, 08022 Barcelona
Gaudí s-a inspirat pentru Casa Figueras din ceea ce a fost cândva castelul medieval care fusese construit în același loc pentru Regele Aragonului la începutul secolului al XV-lea. Când Regelui Martín el Humano, ultimul rege al Aragonului aparținând Casei de Barcelona a murit fără moștenitor în 1410, văduva sa, Margareta de Prades, a moștenit moșia. După moartea ei, castelul a căzut în declin și a intrat pe mâna diferitelor generații de moștenitori, de-a lungul secolelor, până când Jaume Figueres a cumpărat proprietatea în 1900.
Terenul include elemente rămase din castelul medieval din secolul al XV-lea, în special unele rămășițe ale zidurilor originale care, deși sunt imitate de aspectele gotice ale lucrării lui Gaudí din secolul al XX-lea care le înconjoară, se disting încă de structura mai modernă.
Istoria Torre Bellesgard
Când Jaume Figueres și soția sa, María Sagues Molíns, i-au comandat lui Gaudí proiectul în 1900, tot ce mai rămăsese din structura inițială a castelului erau câțiva pereți și patioul. Totuși, Gaudí - conștient de moștenirea istorică importantă pe care această locație o aducea Cataloniei - a lucrat pentru a păstra spiritul medieval al ruinelor, așa cum este încă evident în asemănarea exterioară cu un castel medieval, completată de aspectele caracteristice ale stilului arhitectural al lui Gaudí.
Ca întotdeauna, Gaudí a căutat să îmbine construcția cu împrejurimile sale naturale, prin urmare exteriorul este realizat cu ardezie de piatră. Prin încorporarea de către Gaudí a elementelor decorative care rezonează cu mediul natural, împreună cu caracteristicile gotice tradiționale, fațada structurii este încă cel mai bine înțeleasă ca neogotică, deși nu se poate nega existența elementele moderniste din Torre Bellesguard.
Gaudí a proiectat casa într-o perioadă în care el însuși încă își dezvolta stilul unic. De exemplu, în timp ce clădirea prezintă detaliile iconice ale mozaicului lui Gaudí și încorporarea elementelor naturale, nu include accente maure și culori strălucitoare (în afară de dungile de pe crucea turnului), care sunt caracteristici distinctive cheie în multe dintre lucrările sale ulterioare.
Lui Gaudí i s-a dat frâu liber să proiecteze și să construiască ceea ce era destinat ca a doua casă pentru familia Jaume, însă această libertate acordată artistului s-a dovedit mai târziu dezastruoasă pentru familie. Jaume Figueres a murit înainte ca construcția să se termine, lăsând responsabilitatea de a supraveghea construcția finală soției sale, care a devenit din ce în ce mai frustrată de întârzierile constante din cauza detaliilor obsesive ale lui Gaudí. În timp ce lunile pe care Gaudí le-a dedicat plasării trencadís pe structura ce face casa atât de frumoasă astăzi, procesul a fost de lungă durată și costurile exorbitante încât María Sagues Molíns nu a putut să trăiască niciodată în casă și chiar a trebuit să o vândă pentru a evita falimentul.
Locuința a fost orfelinat în timpul Războiului Civil și a schimbat câțiva "stăpâni" până când familia Guilera a cumpărat casa în 1944 și a continuat să o dețină peste 70 de ani. Când Lluís Guilera Molas a cumpărat pentru prima dată Casa Figueres în 1944, stimatul medic a intenționat să transforme clădirea într-un spital modernist, asemănător cu Sant Pau, dedicat tratamentului și cercetării cancerului.
Clădirea a continuat să servească scopuri medicale după moartea lui Lluís în 1969, când fiul său, Lluís Guilera Soler, ginecolog și obstetrician, a moștenit casa și spitalul. Mai mulți cetățeni din Barcelona s-au născut în Casa Figueres până în 1974, când locul spitalului s-a mutat într-o zonă mai accesibilă, mai potrivită nevoilor medicale. Din acel moment, clădirea inițială a îndeplinit scopul pe care Gaudí și-a propus întotdeauna: o casă privată.
În ultimii 30 de ani, familia Guilera a lăsat porțile deschise, permițând oaspeților să se plimbe prin grădini și să observe exteriorul rafinat al casei. De-a lungul anilor, au primit nenumărate solicitări de la vizitatori pentru a explora interiorul casei și a se bucura de detaliile interioare moderniste ale lui Gaudí.
Atât din cauza cererii populare din partea vizitatorilor, cât și a faptului că familia a realizat că restaurarea este necesară, familia Guilera a început planurile de a-și deschide casa pentru public în 2009, deoarece și-au dat seama că - trăind într-o astfel de bijuterie istorică și arhitecturală - și-au asumat și responsabilitatea păstrării acesteia.
Pe măsură ce zonele casei au început să se deterioreze și viața urbană plină de viață a Barcelonei a început să invadeze sanctuarul lor natural retras, familia și-a dat seama că era timpul să deschidă casa pentru tururi pentru a ușura finanțele necesare pentru a menține arta unică a lui Gaudí.
Turla turnului a fost restaurată în 1986 de către arhitectul Juan Bassegoda. De asemenea, crucea care vârful turnul a fost restaurată între 2008 și 2009 după ce au fost detectate câteva fisuri în el. Pentru a o consolida, a fost instalată o structură de oțel de opt metri care leagă turnul de cruce. Restaurarea a costat 600.000 de euro, sumă la care au contribuit - în mod egal - Consiliul orașului Barcelona, Generalitat de Catalonia și familia Guilera.
În 2013, familia Guilera, presată de costul ridicat al întreținerii proprietății, a deschis casa pentru a fi vizitată de către public. De asemenea, a închiriat spațiul pentru nunți și evenimente, precum și pentru filmări. În cele din urmă, în 2018, familia a vândut clădirea pentru treizeci de milioane de euro grupului Catalana Occidente. Societatea și-a exprimat intenția de a menține clădirea deschisă publicului.
Exteriorul Torre Bellesguard
Casa Figueres este construită în principal din piatră și cărămidă. Fațada exterioară este mai mult neogotică, deoarece Gaudí a intenționat să aducă un omagiu castelului medieval original care s-a aflat cândva pe amplasament. Ca atare, Gaudí a folosit mai multe linii drepte, rareori văzute în opera sa obișnuită, ceea ce este evident mai ales în parapete și suprafața pereților.
Torre Bellesguard este probabil pentru care clădirea este cel mai recunoscută, afișând crucea tipică cu patru brațe a lui Gaudí, decorată cu mozaicuri roșii și galbene pentru a imita steagul catalan. Turnul are o înălțime de 33 de merii, câți ani avea Iisus atunci când a fost ucis.
De fapt, în timpul dictaturii lui Franco (1936-1976) și până în anii 1980 a fost vopsit în negru pentru a evita represiunea catalană.
La baza crucii se poate vedea, de asemenea, ceea ce pare a fi o coroană înfășurată în jurul circumferinței, probabil recunoașterea simbolică de către Gaudi a semnificației locului pentru coroana Aragonului.
La intrarea în casă se găsește o inscripție pe care scrie: „Maria Purrisima sens pecat fou concebuda”, adică „Maria cea mai curată, concepută fără păcat”. Deasupra ușii de la intrare se află un vitraliu uimitor sub forma stelei cu 8 colțuri a lui Venus. De-a lungul fațatei se regăsesc și trei mici balcoane, care simbolizează sfânta treime.
Pe părțile laterale ale ușii se află două bănci din trencadís - un tip de mozaic realizat cu fragmente ceramice îmbinate cu mortar - alb cu albastru. Pe o banca se afla stema regală, a Aragonului, pe cealaltă bancă se află stema Casei de Barcelona. Forma băncilor permite persoanelor care stau la capete fiferite ale acestora să se înțeleagă perfect chiar dacă acestea vorbesc în șoaptă. Băncile - văzute de sus - au forma unui ochi.
Pe lateralul ușii de la intrare se află alte două bănci cu mozaicuri diferite:
În partea de est, este o corabie cu pânze și cu soarele răsărit pe fundal, precum și data de 1916 (data finalizării turnului) — mozaic care face referire la vestea primita de rege cum că fiul și moștenitorul său a murit
În partea de vest, muntele Montserrat cu apusul soarelui și data 1410 (în cifre romane reprezentând anul morții regelui) - mozaic ce descrie declinul Casei de Barcelona, stinsă o dată cu moartea Regelui Martín el Humano, ultimul rege al Aragonului aparținând Casei de Barcelona.
Băncile din mozaic de lângă fațada structurii sunt decorate folosind tehnica Trancadís, totuși aceste bănci au fost de fapt opera ucenicului lui Gaudi, Domènec Sugrañes i Gras, al cărui stil este caracterizat ca fiind mai uniform și mai roman în comparație cu abordarea lui Gaudi.
Există și alte tributuri mai discrete aduse Cataloniei, cum ar fi mozaicurile de pește care împodobesc băncile din jurul peretelui exterior al casei. Ele sunt o referință la splendoarea vremurilor medievale când „Niciun pește nu îndrăznea să înoate în Mediterana fără aprobarea Coroanei Aragonului”.
Interiorul și terasa Torre Bellesguard
Casa Figueres este formată dintr-un parter, un etaj principal, un subsol și o mansardă. Interiorul casei este diferit de exteriorul mai gotic și, în schimb, demonstrează stilul modernist al lui Gaudí. Gaudí a folosit amplasarea neobișnuită a multor ferestre pentru a folosi lumina naturală, ajutată de pereții albi tencuiți, în conformitate cu tema sa de a integra structurile sale cu mediul natural.
Lumina din holul de la intrare este sporită de vitraliu și de utilizarea numeroaselor detalii din fier. Pentru construcția multor tavane din interiorul reședinței, Gaudi a folosit o structură de straturi suprapuse din cărămizi, cunoscută și sub numele de arc catalan.
Pe măsură ce continuă urcarea spre terasă, scara devine mai îngustă, fie pentru că doar servitori erau meniți să urce, fie pentru că Gaudi a dorit să imite arhitectura defensivă a unui castel medieval. Acoperișul este împărțit într-o serie de terase și balcoane, iar din partea de sus puteți vedea o priveliște uluitoare de 360º a Barcelonei.
De asemenea, vizibil doar din interior - mai exact de pe terasă - este dragonul lui Gaudí proiectat ca parte a bazei turnului. Detaliile din ardezie ale acoperișului ilustrează cozile dragonului, cu zone ridicate pentru a crea iluzia nărilor, în timp ce două ferestre de fiecare parte a „profilului” dragonului creează ochii.
Utilizarea dragonilor în decorare și structură este o altă referință la Catalonia. Sfântul Gheorghe este patronul Cataloniei și se spune că a ucis un dragon pentru a salva o prințesă. Gaudi a folosit dragonul ca inspirație în multe dintre celelalte proiecte ale sale.
Intrarea în Torre Bellesguard
În secolul trecut, la intrarea în fiecare casă din Spania, trebuiau să fie două obiecte:
o cruce care să arate apartenența la catolicism a locuitorilor
o lumină care să reflecte localizarea intrării pe timp de noape, în caz de nevoie
Gaudí a găsit o metodă artistică de a uni cele două cerințe și de a crea ceva unic, în stilul lui propriu, inconfundabil.
Because... I am #BornToTravel.
Comments