Palau Güell este o capodoperă a arhitecturii Art Nouveau, fiind construit între 1886 și 1890, conacul a fost proiectat de Antoni Gaudí pentru industriașul Eusebi Güell. Interiorul este un amalgam de grandoare medievală și fler modernism. Sala centrală, cu domul parabolic ridicat, inundă interiorul cu lumină naturală, cu lucrări complicate din fier și vitralii colorate care arată atenția lui Gaudí la detalii.
Palau Güell este o mărturie a bogatei moșteniri culturale și a istoriei tumultoase a Barcelonei. Designul și construcția sa reflectă ambițiile elitei Cataloniei de la sfârșitul secolului al XIX-lea.
Adresă: C. Nou de la Rambla, 3-5, 08001 Barcelona
Mijloace de transport:
Metro: L3
Autobús: V13, 59, 91, 120
Palau Güell s-a născut dintr-o prietenie între doi vizionari. Eusebi Güell, un industriaș bogat, l-a însărcinat pe Antoni Gaudí să-și construiască casa familiei în 1885. Proiectul a luat contur pe strada Nou de la Rambla, în cartierul El Raval. Gaudí, pe atunci tânăr arhitect, a amestecat stilurile gotic și maur, creând o capodopera unică. Construcția a durat din 1886 până în 1888. Palatul a devenit un simbol al modernismului catalan și al statutului social al familiei Güell.
Gaudí a încorporat materiale locale precum piatra din carierele Garraf. El a folosit, de asemenea, tehnicile tradiționale catalane de boltire în moduri inovatoare. Fațada clădirii prezintă lucrări din fier forjat, trimitere către priceperea industrială a Cataloniei.
În interior, motivul drapelului catalan se răgăsește în elementele decorative. Acest amestec de tradiție și inovație oglindește spiritul Cataloniei la acea vreme. Palatul a devenit un loc de adunare pentru artiști și intelectuali. A găzduit concerte și evenimente care sărbătoreau cultura catalană.
Palau Güell a întruchipat Renaixença, o perioadă de renaștere culturală în Catalonia.
În timpul războiului civil spaniol, Palau Güell s-a confruntat cu vremuri periculoase, deți a supraviețuit în mare parte intact. Clădirea a fost folosită ca post de poliție în primele etape ale conflictului. Mai târziu, a devenit un centru de detenție pentru tineri. Aceste noi roluri l-au protejat de bombardamentele care au deteriorat o mare parte din Barcelona. Cu toate acestea, palatul nu a scăpat nevătămat. O parte din mobilierul său a fost pierdut sau deteriorat. Familia Güell a fugit din Spania, lăsând nesigură soarta clădirii. După război, palatul a căzut în paragină.
Din fericire, Mercè Güell, fiica cea mică a lui Eusebi, a intervenit. Ea a dat clădirea Consiliului Provincial din Barcelona în 1945. Această mișcare a salvat Palau Güell și a deschis-o publicului. Consiliul Provincial din Barcelona a început lucrări majore de restaurare în 1982. Aceste eforturi au vizat repararea daunelor și păstrarea designului original al lui Gaudí.
Restauratorii s-au confruntat cu sarcini dificile. Au trebuit să curețe pereții acoperiți cu funingine și să repare detalii complicate. Proiectul a descoperit și caracteristici ascunse, cum ar fi culorile originale ale vopselei. În 2011, restaurarea a fost finalizată.
Designul structural al Palau Güell a fost inovator pentru vremea lui.
Gaudí a folosit un sistem de pereți portanti și coloane pentru a crea spații deschise și flexibile. Această abordare a fost neobișnuită în arhitectura de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Fundația clădirii încorporează tehnici inovatoare pentru a distribui greutatea uniform. Acest lucru i-a permis lui Gaudí să creeze camere mari, fără coloane, care erau rare în clădirile rezidențiale ale epocii.
Două dintre cele mai semnificative caracteristici arhitecturale ale Palau Güell sunt arcurile sale catenare și domul parabolic. Arcul catenar, în formă de lanț cu susul în jos, este incredibil de puternic și eficient la distribuirea greutății. Sala centrală a palatului este încoronată de o cupolă parabolică.
Această cupolă servește atât scopurilor structurale, cât și estetice. Susține acoperișul, acționând și ca o puț de lumină naturală, luminând spațiul de dedesubt. Forma unică a domului îi permite să suporte eficient propria greutate.
Fațada Palau Güell este izbitoare prin frumusețea sa austeră.
Aspectul robust al clădirii este definit de tonuri de gri închis și negru. Acest lucru creează o prezență impunătoare pe Carrer Nou de la Rambla. Intrarea principală are două arcuri parabolice mari, permițând trăsurilor să intre și să iasă cu ușurință. Prin porțile ornamentate din fier forjat, măiestria feroneriei lui Gaudí este expusă pe deplin. Modelele complicate încorporează forme organice și modele geometrice. Aceste porți nu sunt doar decorative ci servesc și unui scop practic, permițând proprietarilor să vadă vizitatorii înainte de a permite intrarea.
Pe acoperișul Palau Güell, veți observa o pădure de coșuri colorate. Acestea nu sunt doar funcționale; sunt opere de artă. Fiecare coș de fum este unic, împodobit cu ceramică și mozaicuri vibrante. Unele seamănă cu gardienii care veghează asupra orașului, în timp ce altele arată ca sculpturi abstracte.
Coșurile simbolizează dragostea lui Gaudí pentru natură și abordarea sa inovatoare asupra arhitecturii. Ele servesc un dublu scop: evacuarea fumului și adăugarea unei note capricioase liniei acoperișului. Aceste coșuri rup monotonia orizontului Barcelonei, făcând Palau Güell să fie recunoscut instantaneu.
Dragostea lui Gaudí pentru culoare și lumină strălucește prin vitraliile. Fiecare este o operă de artă, care filtrează lumina soarelui pentru a crea modele vibrante pe podele și pereți. Ceramica este la fel de atrăgătoare.
Spațiul mansardei este o bijuterie ascunsă. Tavanul său boltit este susținut de 270 de coloane subțiri de piatră. Efectul este ca într-o pădure de piatră. Subsolul are propriile sale secrete. A găzduit cândva grajdurile, dar Gaudí l-a transformat într-o minune arhitecturală. Stâlpii în formă de ciupercă și arcurile curbate creează o senzație parcă desprinsă din altă lume.
Because... I am #BornToTravel.
Comments