Când mătușa lui Jeanie îi dăruiește îndrăgita ei cafenea Pumpkin Spice Café din orășelul Dream Harbour, Jeanie profită de șansa unui nou început, departe de munca ei plictisitoare și stresantă de birou. Logan este un fermier local care evită cu orice preț bârfele din Dream Harbour. Dar sosirea lui Jeanie perturbă rutina lui Logan și el nu vrea să aibă nimic de-a face cu noua fată iritant de optimistă, cu excepția faptului că se trezește în mod inexplicabil atras de ea.
O poveste de dragoste farmecătoare alături de un latte cu mirodenii de dovleac.
“She wasn’t so much afraid of dying as she was of forgetting to live her life. Somewhere along the way, she’d forgotten to figure out who she was or what she wanted to be when she grew up.”
Știți vorba aia că la pomul lăudat să nu te duci cu sacul? Eh, exact asta am făcut eu, m-am lăsat atrasă în nebunia creată de social media în jurul cărții și am ajuns să trag de poveste până la final. Mi s-a părut relaxantă și reconfortantă, dar fără substanță. Ori poate aveam eu așteptări prea mari din cauza hype-ului creat în jurul romanului?
Jeanie, care s-a născut și a crescut într-un oraș mic, a plecat la Boston ca să meargă la facultate. Ulterior a realizat că nu se mai poate întoarce la viața ei simplă din orașul natal. Își găsește jobul viselor ei intr-o multinațională ca mai apoi, într-o dimineață, să își găsească șeful moart în birou. Renunță fără să clipească la slujba ei stresantă de birou și părăsește Boston pentru a prelua cafeneaua mătușii ei din orășelul Dream Harbor.
“She wasn’t so much afraid of dying as she was of forgetting to live her life.”
Logan, "orfanul" orașului, al cărui tată a fugit când era copil și a cărui mamă a murit când băiatul avea cinci ani, a fost crescut de bunicii săi și acum a devenit un bărbat atrăgător și anti-social.
Aceasta a fost o pauză scurtă și ridicol de stupidă de la toate crimele și haosul pe care le citesc de obicei și o modalitate amuzantă de a-mi începe excesul de lectură din vacanță. Încă o dată, nu există prea multe de evaluat la acesastă carte. Avem o grămadă de cafea, un club de carte cu membrii cărora le place bârfa, și o acțiune mult prea grăbită pentru gustul meu. În schimb mi-a plăcut să citesc frumoasele descrieri ale micului oraș.
Jeanie și Logan au o chimie destul de bună, dar faptul că s-au amorezat după prima lor întâlnire a fost cam mult. O poveste de dragoste care ar fi crescut încet ar fi fost mult mai bună. Poate aș fi evaluat cartea cu mai multe stele dacă nu aș fi dat - din nou - peste clișeul în care cei doi se despart doar ca să realizeze la finalul cărții că sunt suflete pereche. Ei bine, nu este ca și cum romanele de dragoste sunt opere clasice, dar greșala mea este că mereu plec cu așteptări de la fiecare carte care ajunge în mâinile mele.
“Jeanie had a tendency to overthink. To over-talk. To overwork. She didn’t do rest and relaxation very well.”
Nota mea: 3 ⭐⭐⭐
Lectură plăcută!
Comments