"Sfarsitul unei iubiri" urmareste o poveste de dragoste adulterina petrecuta in Anglia, la finele celui de-Al Doilea Razboi Mondial, intre scriitorul Maurice Bendrix si Sarah, sotia lui Henry Miles.
Odata cu sfarsitul razboiului si al relatiei, intrerupte brusc si inexplicabil de Sarah, Maurice cauta sa inteleaga de ce amanta lui a renuntat pe neasteptate la legatura care i-a unit atit de profund. Pe fundalul instabilitatii unei paci abia instalate, al unor amintiri chinuitoare si al unei iubiri ce nu s-a sfarsit cu adevarat, Graham Greene isi urmareste personajele ca la un spectacol de teatru: le face sa traiasca, amestecat, iubirea si ura, loialitatea si tradarea, disperarea si speranta cind totul pare pierdut.
“Când te simți mizerabil, ești invidios pe fericirea celorlalți.”
Iubirea în toată splendoarea sa, obsesia în toată nebunia ei și regretul în toată solemnitatea ei este ceea ce descoprim în acest roman. Mi s-a părut un pic ambiguu modul în care a fost scris romanul, bipolar pe alocuri - aș spune - dar cartea aduce în discuție o relație și adesea combinația intrigă la dramă și tragedie.
Romanul descrie povestea unei aventuri extraconjugale între Maurice Bendrix, un scriitor semi-cunoscut, și Sarah Miles - o femeie frumoasă și care este căsătorită cu prietenul autorului, Henry Miles.
Relația interzisă dintre Sarah și Maurice se termină brusc, când Sarah întrerupe contactul cu Bendrix fără explicații. Obsedat de singura femeie pe care a iubit-o vreodată, Bendrix începe să lucreze cu un detectiv privat pentru a descoperi cine este noul obiect al dorinței lui Sarah, dacă acesta există. Povestea devine mai puțin o poveste și mai mult o explorare a iubirii și a modului în care dorința, obsesia și pofta intră în conflict cu evlavia și devotamentul religios. Calea, sau harul, care o va face pe Sarah să-și părăsească iubitul este foarte complexă. Sarah înțelege și își dă seama că este o sărmană păcătoasă adulteră și își încredințează viața unei puteri mai mari.
“Nesiguranță este cel mai îngrozitor sentiment pe care îl trăiesc îndrăgostiții: uneori mariajul cel mai banal și există pasiune pare mai bun. Nesiguranța deformează sensurile și otrăvește încrederea.”
Cartea mi s-a părut un monolog de autocompătimire al unui om care s-a întâlnit cu Dumnezeu și a început să se căiască pentru o aventură – care, conform religiei, ar fi trebuit să fie interzisă din capătul locului. Am putut simți durerea și sentimentul de pierdere care au făcut ca povestea lui Bendrix să fie dureroasă, emoționantă și dramatică.
"Sfârşitul unei iubiri" de Graham Greene este romanul suferinței.
Greene a creat două perosonaje masculine total opuse: unul este un narcisist din cel mai rău - până și în dragoste - pentru care singurul lucru care contează este să nu fie "fraierit". Să nu fie el cel abandonat. Celălalt este un mormoloc, care nu știe să iubească sau să decidă nimic de unul singur. Căruia îi este teamă de abandon, dar care nu face nimic să se asigure că asta nu se va întâmpla.
Henry și Bendrix, soțul și iubitul, care în această poveste semi-tragică se vor apropia și apoi vor ajunge să se ajute reciproc, forțați de împrejurări, ca doi colegi de cameră, nu sunt altceva decât reprezentarea vie a eșecurilor, a păcatelor și a fragilității omului.
Ca să vă spun părerea mea și ce m-a deranjat la roman, 3/5 pentru scriere, 3/5 pentru poveste, 1/5 pentru luptele autorilor cu evlavia și conștiința religioasă. Povestea mi-a plăcut, deși mi s-a părut impribabilă, modul de scriere m-a torturat pur si simplu, iar partea cu credința m-a lăsat rece. Totuși, după ce afli că autorul a fost bipolar, întelegi stările personajelor și modul de scriere al romanului.
Filmul din 1999, scris și regizat de Neil Jordan îi are în prim-plan pe Ralph Fiennes, Julianne Moore și Stephen Rea în rolurile principale.
Nota mea: 4 ⭐⭐⭐⭐
Lectură plăcută!
