Franța, 1939. În liniștitul orășel Carriveau, Vianne Mauriac își ia rămas-bun de la soțul ei, Antoine, întrucât acesta pleacă pe front. Ea nu crede că naziștii vor invada Franța… și totuși, soldații își fac apariția, mărșăluind în număr mare, în convoaie de camioane și tancuri, în avioane care înnegresc văzduhul și bombardează ținuturile locuite de oameni nevinovați.
Când un căpitan neamț își stabilește cartierul general în casa lui Vianne, ea și fiica sa au două opțiuni: fie să locuiască sub același acoperiș cu dușmanul, fie să piardă totul. Fără hrană și bani, deznădăjduită în timp ce pericolul pândește după fiecare colț, tot mai amenințător, Vianne e silită să facă alegeri imposibil de îndurat pentru a-și ține familia în viață.
Sora sa, Isabelle, este o puștoaică rebelă de optsprezece ani, aflată în căutarea unui țel în viață cu toată pasiunea necugetată specifică tinereții. Pe când mii de parizieni se retrag din capitală, trecând prin ororile războiului, ea îl întâlnește pe Gaëtan, un partizan care crede că Franța poate lupta cu naziștii, și se îndrăgostește nebunește de el. Dar când el o trădează, Isabelle se alătură Rezistenței fără a se uita în urmă, și, riscându-și viața zilnic, o salvează pe a altora.
Aproape că nu am citit această carte și ar fi fost pierderea mea dacă nu aș fi făcut-o, pentru că așa nu le-aș fi cunoscut pe Isabel și Vianne și povestea curajului și voinței lor de nedescris de a salva vieți în rolurile lor din Rezistența franceză în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Oh, știu că aceasta este o operă de ficțiune și aceste două femei sunt personaje dintr-un roman, dar știu, de asemenea, că istoria ne spune că au existat bărbați și femei care și-au riscat viața, făcând exact lucrurile pe care le-au făcut Isabel și Vianne. Un articol recent pe care l-am citit povestește despre cum autoarea și-a bazat povestea pe evenimente și oameni reali.
"Iubirea trebuie să fie mai puternică decât ura."
Subiectul cărții „Priighetoarea” a fost rezultatul cercetărilor pe care Kristin Hannah le-a făcut pentru romanul „Grădina de iarnă”, când a descoperit informații despre o eroină a Rezistenței – o adolescentă de 19 ani din Belgia, Andrée de Jongh. Această fată curajoasă a fost inspirată, la rândul său, de o altă eroina din Primul Război Mondial, Edith Cavell, cea care a înființat Comet Escape Line, o rețea secretă de oameni care și-au riscat viața pentru a ajuta militarii aliați să evadeze peste Pirinei, în Spania.
"Îi voi spune, în sfârşit, fiului meu povestea vieţii mele. Amintirile vor fi dureroase, dar voi avea si momente de bucurie.
-O să-mi dezvălui totul?
-Aproape totul, îi zâmbesc eu. O franţuzoaică trebuie să aibă mereu secretele ei."
Povestea lui De Jongh a inspirat-o pe Hannah să facă cercetări suplimentare asupra Rezistenței franceze, găsind povești despre femei care și-au riscat viața ascunzând familiile evreiești. De Jongh a devenit modelul pentru Isabelle, sora mai mică, care, în calitatea ei de „Privighetoarea”, a condus personal piloții aliați doborâți peste munți în siguranță.
"O inimă frântă te doare atât pe timp de pace, cât şi pe timp de război."
Povestea este cuprinzătoare în multe feluri, înfățișând nu numai războiul, Holocaustul, suferința și foametea, moartea, lagărele de concentrare, impactul emoțional, fizic și mental asupra oamenilor și voința neîncetată a oamenilor din Rezistență. Vedem profunzimea prieteniei dintre Vianne și Rachel, dragostea unei mame sau a tatălui pentru copiii lor și sacrificiile pe care le vor face pentru a-i salva.
A fost prima carte a autoarei pe care am citit-o și, astfel, a crescut ștacheta. După o asemenea primă carte, speri că tot ceea ce vei citi scris de aceeași persoană se va ridica la același nivel. Mă întreb de ce cărțile care mă fac să simt că nu pot să respir sunt cele pe care le iubesc cel mai mult. Cred că se datorează faptului că aceste cărți evocă sentimentele care ne fac oameni. În acest caz este o poveste care ne roagă să ne amintim ce s-a întâmplat.
Nota mea: 5 ⭐⭐⭐⭐⭐
Lectură plăcută!
