• Cristina-Maria Mihai-Marin

Recenzie | "Noaptea" de Elie Wiesel & François Mauriac (The Night Trilogy #1)

Această carte este o palmă dură și dreaptă pentru toți și ar trebui să rămână ca un memento strict al brutalității aproape de neimaginat de care suntem capabili, ca specie și că, atunci când vine vorba de prevenirea sau oprirea unor tipuri similare de atrocități sau de pedepsire a celor care încearcă să comită astfel de infracțiuni, trebuie să ne asumăm responsabilitatea pentru ceea ce se întâmplă atunci când decidem să rămânem pasivi.



Această poveste remarcabilă este relatarea puternică și profund emoționantă a experiențelor personale ale lui Ellie Wiesel, ca evreu maghiar, care este trimis împreună cu întreaga sa familie în faimoasele lagăre de concentrare naziste de la Auschwitz și mai târziu Buchenwald.


Cel mai înfiorător aspect al narațiunii, cel puțin pentru mine, a fost modul calm și dezinvolt în care au fost interpretate atâtea evenimente de coșmar la care a asistat Elie. De exemplu, în momentul în care a fost deportat si a ajuns la Auschwitz, Elie a fost separat de mama și surorile sale (pe care nu le va mai vedea niciodată). Această acțiune dureroasă i-a schimbat viață la 360 de grade. Adolescentul a pierdut astfel toată bucuria tinereții, atât de repede și într-un mod atât de brutal.


"I was the accuser, God the accused. My eyes had opened and I was alone, terribly alone in a world without God, without man. Without love or mercy."


Acesta a fost doar începutul.


Elie continuă să cronicizeze încercările sale ulterioare de a nu fi despărțit de tatăl său și de ororile la care a fost forțat să asiste și pe care să le suporte. De-a lungul acestei călătorii terifiante, citim în cuvintele lui Elie despre dezgustul din ce în ce mai mare al sinelui, atât pentru omenire cât și pentru Dumnezeu și povestește cu lux de amănunte cum și-a pierdut, în cele din urmă, propria umanitate în hotărârea de a face tot ce trebuia pentru a rămâne în viață.


Scrisă într-un stil simplu, nesentimental (ceea ce face ca ororile descrise să pară cumva mai șocante), aceasta este una dintre acele cărți importante care schimbă viața, pe care cred că ar trebui să le citească toată lumea.


Pur și simplu nu putem risca să uităm.

Auschwitz II (Birkenau)

"Neutrality helps the oppressor, never the victim. Silence encourages the tormentor, never the tormented. Sometimes we must interfere."


Aceasta este o carte profundă despre experiența autorului în lagărele de concentrare și despre atrocitățile care s-au întâmplat în timpul Holocaustului. Cuvintele nu pot descrie cum mă simt cu adevărat despre ceea ce am citit. Este imposibil pentru noi, ca cititori, să înțelegem cu adevărat această bucată de istorie, dacă nu am trăit-o. Sper că toată lumea șă își ia timpul să citească acest memoriu de 120 de pagini, la un moment dat în viața lor.


Autorul a primit Premiul Nobel pentru Pace în 1986, fiind numit „Mesager pentru Omenire” pentru lucrările sale scrise. Sper să fie traduse toate cele trei cărți din această trilogie.


Nota mea: 5 ⭐⭐⭐⭐⭐

Lectură plăcută!