Romancieră, autoare a numeroase volume de proză scurtă și eseistă, recompensată cu cele mai importante premii literare din Japonia, tradusă în peste 20 de limbi, Yōko Ogawa este mai cu seamă cunoscută datorită romanului Profesorul și menajera, ecranizat în 2006 de regizorul Takashi Koizumi.
Când o tânără menajeră ajunge în casa Profesorului, un matematician ilustru care își poate folosi memoria doar 80 de minute pe zi, descoperă cu mirare că unicul mod al acestuia de privi lumea este prin intermediul numerelor şi al matematicii. Relaţia dintre ei se transformă pe nesimţite într-una de înţelegere reciprocă şi empatie. Când menajera îi mărturiseşte că are un fiu de zece ani care o aşteaptă singur acasă, Profesorul îi cere să-l aducă în fiecare zi, după şcoală.
Treptat, Profesorul îi iniţiază în jocurile matematice, reprezentând pentru el adevărurile supreme pe care se sprijină lumea, iar acest mod inedit şi emoţionant de comunicare reuşeşte să creeze o legătură puternică între cei trei. Menajera, Profesorul şi micul Radical vor descoperi că sentimentele pe care le nutresc unii faţă de alţii sunt atât de puternice, încât ecuaţia propriilor vieţi s-a schimbat definitiv.
"– O să-ți zic Radical. Semnul pentru radical oferă adăpost tuturor numerelor, fără să urască pe nici unul. Este un semn foarte generos.”
O menajeră este angajată să facă curățenie și să gătească pentru un fost profesor de matematică ilustru, în vârstă de 64 de ani, care a suferit o leziune cerebrală și care își poate aminti lucruri noi doar timp de 80 de minute. Așa că, în fiecare zi, când ajunge la el acasă, trebuie să se prezinte. În fiecare zi, el îi pune o întrebare la care ea trebuie să răspundă înainte de a intra în casă, de la ziua ei de naștere până la mărimea pantofilor sau numărul de telefon. Desigur, el ajunge să îi pună aceleași întrebări de nenumărate ori.
Când află că are un băiat de zece ani care o așteaptă acasă, el insistă să-l ia pe băiat cu ea, după școală. Prin urmare, băiatul și menajera încep să învețe matematica. Odată cu ei, recapitulăm și noi suficiente noțiuni din matematică – lucruri precum numere prime și numere amiabile. Bine, probabil că nu ar trebui să spun matematică „simplă”, ci mai degrabă ar trebui să spun matematică „pe înțelesul tuturor” așa cum ne este prezentată.
Încetul cu încetul devin o familie.
Menajera începe să fie fascinată de matematică și, pe măsură ce aflăm povestea ei, aflăm că a trebuit să renunțe la școală pentru a putea începe să lucreze pentru a se putea întreține pe ea și copilul. Ea este mai bună la rezolvarea problemelor de matematică decât este fiul ei, care se dovedește a fi un copil foarte inteligent.
„ Ca mamă, am simțit o bucurie fără margini să văd pe cineva îmbrățișându-l atât de drăgăstos pe fiul meu, și chiar m-am gândit, puțin geloasă, că mi-aș fi dorit ca Profesorul să mă întâmpine și pe mine atât de călduros.
– Mă bucur așa de mult că ai venit! Mulțumesc! a zis Profesorul, fără să-i pună nici una dintre întrebările de matematică obișnuite pe care mi le repeta mie în fiecare dimineață."
Profesorul locuiește izolat într-o cabană din spatele casei cumnatei sale și par să nu aibă nicio interacțiune, dar cumnata sa are grijă de necesitățile lui și ea se ocupă de angajarea sau concedierea menajerelor. Deși își evită cumnatul acesta este foarte posesivă cu el și nu permite nimănui să se aproprie foarte mult de el.
Este o poveste frumoasă și emoționantă, iar modul în care a fost prezentată matematica a fost unul interactiv, așa că asta nu ar trebui să descurajeze pe nimeni să citească cartea.
Această carte a fost transformată într-un film în Japonia, unde este plasată și acțiunea cărții.
Nota mea: 4 ⭐⭐⭐⭐
Lectură plăcută!
