Recenzie | "Munich" de Robert Harris

Septembrie 1938. Adolf Hitler este hotărât să invadeze Cehoslovacia. Prim-ministrul britanic, Neville Chamberlain, caută cu disperare să evite războiul care ar urma unui asemenea gest. Münchenul va fi gazda unei întâlniri la nivel înalt, un efort de ceasul al doisprezecelea pentru a menține o pace precară.

În avionul care-l transportă pe Chamberlain în orașul bavarez este și Hugh Legat, o stea în ascensiune a diplomației britanice, detașat la Numărul 10 de pe Downing Street în postul de secretar particular al premierului. În trenul de noapte care-l aduce pe Hitler la München se află și Paul von Hartmann, un angajat al Ministerului de Externe german. Legat și Hartmann au fost prieteni apropiați la Oxford la începutul anilor ’30, dar n-au mai vorbit de șase ani.

Fiecare poartă povara unui secret personal dureros. Acum, când drumurile li se intersectează la München, vor ajunge în posesia unor secrete de stat care ar putea să afecteze profund însuși viitorul Europei. Și fiecare va fi pus în fața unei decizii teribile.

“Power depended on being in the room when the decisions were taken.”

„Munchen” de Robert Harris este o ficțiune istorică intensă care explorează culisele politice ale Acordului de la München din septembrie 1938, moment în care Europa se afla în pragul unui război devastator. Cartea urmărește două personaje fictive, Hugh Legat, un diplomat britanic aflat în cercul restrâns al lui Neville Chamberlain, și Paul von Hartmann, un funcționar din Ministerul de Externe german și parte a unei rețele de rezistență față de Hitler. Cei doi au fost prieteni apropiați la Oxford, dar nu mai comunicaseră de ani buni. Soarta îi aduce din nou împreună, într-un moment de criză, când informații vitale ar putea schimba cursul istoriei.

Robert Harris construiește cu măiestrie o atmosferă tensionată, reflectând nu doar frenezia din culisele guvernelor, dar și dilemele morale ale indivizilor prinși în vârtejul deciziilor istorice. În timp ce Chamberlain caută o soluție diplomatică pentru a evita conflictul cu Germania nazistă, Hitler mizează pe presiune și intimidare. Cehoslovacia, deși afectată direct, este exclusă de la negocieri, alături de Uniunea Sovietică, ceea ce accentuează tragismul situației.

Robert Harris ne spune - indirect - povestea din spatele acestei întâlniri de ran înalt, aflăm despre Memorandum Hossbach, un document crucial în înțelegerea intențiilor expansioniste ale lui Adolf Hitler înainte de izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial. Redactat pe 10 noiembrie 1937 de colonelul Friedrich Hossbach, adjutantul lui Hitler, el rezumă o ședință secretă desfășurată pe 5 noiembrie la Cancelaria Reichului, unde Hitler s-a întâlnit cu liderii militari și diplomatici de rang înalt ai Germaniei.

“It had been a futile gesture, of course, but then they were trapped in an era when futile gestures were all that were available.”

În cadrul acelei întâlniri, Hitler a prezentat o viziune radicalizată asupra politicii externe germane. El a susținut că Germania trebuie să acționeze agresiv pentru a obține „spațiu vital” (Lebensraum), în special prin anexarea Austriei și Cehoslovaciei. Hitler considera că economia germană era în criză și că singura soluție era extinderea teritorială, chiar cu riscul unui conflict militar.

Dacă vreți să lecturați documentele Procesului de la Nuremberg - unde Memorandum Hossbach a fost unul dintre documentele cheie în condamnarea celor câțiva vinovați - las un link aici.

„Munchen” de Robert Harris explorează teme profunde, împletind ficțiunea cu realitatea istorică într-un mod captivant. Una dintre temele centrale este diplomația de criză, reflectată în eforturile disperate ale liderilor europeni de a evita izbucnirea unui nou război mondial. Prin personajele Hugh Legat și Paul von Hartmann, autorul analizează loialitatea și conștiința morală, punându-i în fața unor alegeri dificile care le testează valorile și curajul.

“This is what I have learned these past six years, as opposed to what is taught in Oxford: the power of unreason. Everyone said—by everyone I mean people like me—we all said, ‘Oh, he’s a terrible fellow, Hitler, but he’s not necessarily all bad. Look at his achievements. Put aside this awful medieval anti-Jew stuff: it will pass.’ But the point is, it won’t pass. You can’t isolate it from the rest. It’s there in the mix. And if the anti-Semitism is evil, it’s all evil. Because if they’re capable of that, they’re capable of anything.”

O altă temă importantă este compromisul politic, ilustrat prin Acordul de la München, care sacrifică interesele Cehoslovaciei în numele păcii. Harris subliniază și manipularea informației, arătând cum documente secrete și adevăruri ascunse pot influența deciziile majore ale istoriei. În fundal, se conturează și tema prieteniei pierdute, odată cu reîntâlnirea celor doi protagoniști, când trecutul personal se ciocnește de prezentul politic.

Romanul nu oferă doar o relatare istorică, ci și un thriller politic sofisticat, plin de suspans, loialități tensionate și riscuri personale uriașe. Este o lectură provocatoare, care te face să te întrebi cât de mult poate schimba curajul unui individ cursul evenimentelor.

Filmul Munich: The Edge of War din 2021 este o adaptare a romanului omonim scris de Robert Harris în 2017. Regizat de Christian Schwochow și produs de Netflix, filmul îmbină tensiunea politică cu dramele personale și explorează teme precum idealismul, loialitatea și dilemele morale într-un moment crucial al istoriei. În rolurile principale apar George MacKay și Jannis Niewöhner, iar Jeremy Irons îl interpretează pe Chamberlain, într-o prestație apreciată de critici.

Nota mea: 5 ⭐⭐⭐⭐⭐

Lectură plăcută!