Antonio Jose Bolívar, rămas văduv încă de tânăr, își caută liniștea într-un sat îndepărtat din pădurea ecuatorială, El Idilio. Își petrece timpul la vânătoare și, pe măsură ce înaintează în vârstă, caută alinarea în lectură. Citește romane de dragoste aduse de amicul sau, un dentist care, la rându-i, le ia de la una dintre prostituatele pe care le frecventează.
Împărțit între viața normală pe care a lăsat-o în urmă și jungla pe care vrea fără succes s-o cunoască, între siguranța civilizației și întelepciunea tradiției, între solitudine și chemarea semenilor, Antonio nu-și vede viața împlinită, căci nu poate urma pe deplin nici una dintre caile pe care le alege.
Acest roman a câștigat Premiul Tigre Juan în 1988. A fost primul roman scris de Luis Sepúlveda.
Antonio Jose Bolivar Proano a trăit în jungla Ecuadorului aproape patruzeci de ani. A trăit cu băștinașii Shuar, dar circumstanțele tragice l-au forțat să părăsească tribul și să se stabilească alături de coloniști în micul sat El Idilio. Bătrân fiind, nu se bucură de nimic altceva decât de a se pierde în durerea și angoasa poveștilor de dragoste unde personajele suferă, dar care rămân împreună la final.
Bolivar ar fi destul de mulțumit dacă ar putea să-și ducă viața simplă în liniște, fiind însoțit doar de paginile romanelor pe care le iubește atât de tare, dar totul ia o altă întorsătură când un bărbat este ucis de o tigroaică după ce americanul i-a ucis puii și a rănit tigrul. Bolivar este obligat să se alăture vânătorii tigroaicei, el fiind singurul care știe jungla amazoniană și obiceiurile triburilor din zonă.
Tigroaica știe acum ce gust are sângele și nu va înceta să-i omoare pe toți cei care încearcă să o ucidă.
”He could read!
It was the most important discovery of his whole life. He could read. He possessed the antidote to the deadly poison of old age. He could read. But he had nothing to read.”
Este un roman care încearcă să tragă un semnal de alarmă asupra impactului negativ al Occidentului asupra acelor regiuni ale lumii care existau într-o armonie echilibrată înainte să fie populate șu vizitate de milioane de turiști curioși care nu au niciun gram de respect față de natură, floră și faună. Romanul prezintă rezistența unei culturi la tehnologie. A fost o plăcere să citesc cum bătrânul citea și se gândea la misterele din romanele de dragostei în timp ce ascultă râul și întoarce pagină după pagină.
Aceasta este o carte subțire, dar puternică.
Nu veți regreta că ați petrecut o după-amiază cu Bolivar și lupta lui cu conștiința, în timp ce urmărește o pisică care are tot dreptul să se răzbune. Este o carte care se citeste extrem de ușor, dar care te pune pe gânduri.
Există un film bazat pe carte, cu Richard Dreyfuss în rol principal, care a fost lansat în 2001.
Viața lui Sepulveda a fost un roman, nu o poveste de dragoste, ci una plină de pericole constante și adrenalină. A fost arestat, de două ori, în țara sa natală - Chile - și torturat de regimul generalului Augusto Pinochet. A fost un susținător înflăcărat al drepturilor omului. În cele din urmă, a fost eliberat după presiunea Amnesty International și a ales să locuiască în Germania, datorită marii sale iubiri pentru literatura din acea țară. El a fost cu siguranță un om care a folosit puterea stiloului său pentru a încerca să expună abuzurile celor de la putere.
La 1 martie 2020, după ce s-a întors de la o conferință din Portugalia, Luis Sepúlveda s-a simțit rău și a fost confirmat ca primul om din regiunea Asturia, din Spania, care a fost infectat cu COVID-19. La 11 martie s-a raportat că Sepúlveda se afla în stare critică, în comă indusă, fiind ajutat de aparate să respire din cauza insuficienței multiple a organelor, într-un spital din Oviedo. A murit pe 16 aprilie 2020.
Nota mea: 4 ⭐⭐⭐⭐
Lectură plăcută!
