În 1921, Opaline fuge din Anglia înainte ca fratele ei mai mare să o forțeze să se mărite cu un bărbat pe care nu-l iubește. În curând, fata găsește un loc de muncă într-o librărie din Paris și întâlnește un străin carismatic, care o face să simtă fiorii primei iubiri. Dar, în timp ce familia ei, propria naivitate și ororile războiului amenință să-i răpească tot ce iubește mai mult pe lume, un manuscris valoros ar putea să-i salveze viața. Sau să i-o distrugă.
În prezent, Martha, o tânără irlandeză, reușește să scape de soțul ei abuziv și se angajează ca menajeră la madame Bowden, o bătrână excentrică și cu limba ascuțită. Pe Martha nu au interesat-o niciodată în mod deosebit cărțile, dar acestea continuă să apară ca prin magie în apartamentul ei de la subsol…
Henry, un doctorand ambițios, caută manuscrisul pierdut al lui Emily Brontë. Cercetările lui îl aduc la Dublin și – într-un mod nu tocmai lipsit de umor – la fereastra Marthei, care ar putea deține atât cheia pentru elucidarea unei enigme literare vechi de o sută de ani, cât și cheia către inima lui.
„Librăria pierdută” a venit la momentul oportun. Cu narațiunea sa convingătoare și cu o nuanță emoționantă și, uneori, amuzantă, această carte nu rămâne niciodată fără surprize, de la intrigă și până la personajele sale pline de culoare - în special Henry, a cărui naivitate și inocență au oferit un farmec aparte cărții.
Fiecare dintre personaje vine cu o poveste. Se pare că fiecare dintre aceste personaje și poveștile lor sunt ca niște artere atașate de inima care bate - un manuscris dispărut al lui Emily Bronte. Complotul pompează arterele cu sânge proaspăt și aduc înapoi materie primă pentru ca inima să continue să pompeze - și ca noi să putem elucida misterul dispariției.
Există cărți scrise aproape perfect, care sunt minunate în complexitatea lor și există cărți magice.
Elementele fantastice nuanțate cu un indiciu de supranatural au fost un răgaz de la temele sale grele precum feminismul, drepturile femeilor și sănătatea mintală în anii 1900.
Eu, una, am fost furioasă citiond despre nedreptățiile pe care femeile le-au îndurat de la bărbații care ar fi trebuit să le protejeze și care au recurs la instituționalizarea nedreaptă a femeilor în azil din cauza neconformității sociale. Practic, dacă îți trecea prin cap să fii o femeie independentă și să încerci să faci ceva ieșit din comun pentru vremurile respective ai fi fost internată în spital pe motiv de nebunie.
În 1921, Opaline Carlisle, în vârstă de douăzeci și unu de ani, fuge la Paris pentru a evita căsătoria avantajoasă din punct de vedere financiar pe care fratele ei mai mare Lyndon a aranjat-o. Cu dragostea pentru literatură insuflată în ea de regretatul ei tată, Alfred, fuge de la Londra și ajunge să lucreze la Shakespeare and Company. Forțată de împrejurări, fuge de la Paris și ajunge la Dublin, unde găsește un loc de muncă nesperat într-un magazin - cel puțin ciudat - pe 11 Ha’penny Lane.
În prezent, Martha Winter fuge la Dublin din micul ei oraș natal din Sligo pentru a scăpa de soțul ei abuziv. Ea își gășește de muncă ca femeie în casă pentri Madame Bowden la 12 Ha’penny Lane, locuind într-un mic apartament la subsolul casei.
Londonezul Henry Field se află la Dublin în încercarea de a găsi un manuscris veci de peste 200 de ani, un manuscris pierdut al autoarei Emily Bronte, o descoperire care i-ar face un nume în lumea cărților rare. El știe că librăria se află la numărul 11, pentru că a văzut-o o singură dată - într-un moment de beție - dar acum numărul 11 a dispărut. Cum se poate întâmpla asta?
Nu a existat niciodată un moment plictisitor în narațiunea de 400 de pagini.
Woods își prezintă povestea prin trei narațiuni alternative în două cronologii, iar cititorii vor descoperi paralele între povești. Ea lasă o mulțime de indicii pentru ca cititorul să descopere în câte moduri se leagă poveștile: unele sunt destul de evidente, dar există și câteva surprize.
Cu multe referiri la opere din literatura internațională, acest roman va fi cu siguranță apreciat de bibliofili. Are elemente ale unei povești de dragoste, ficțiune istorică, o notă de mister și ceva realism magic. Cronologia istorică a fost foarte interesant de citit, dar a fost și tulburătoare.
Această carte este magie pură!
Nota mea: 5 ⭐⭐⭐⭐⭐
Lectură plăcută!
Comments