Autoarea bestsellerului Fata cu fragi revine cu un roman impresionant, inspirat de fapte reale – povestea de dragoste dintre Alfred Nobel și Sofie Hess. După o documentare minuțioasă, pornind de la corespondența celor doi, Lisa Strømme ne dezvăluie suișurile și coborâșurile unei iubiri de-o viață, precum și luminile și umbrele personalității chimistului și filantropului suedez. Bazat pe scrisorile secrete dintre Sofie Hess și Alfred Nobel, romanul Doamna Nobel ne arată cum puterea dragostei poate duce la acte de o imensă generozitate, care schimbă lumea noastră pentru totdeauna și ne redă încrederea în umanitate.
Sofie Hess lucrează la florăria lui Frau Schiegl în Baden, un mic oraș balnear de lângă Viena, unde își petrec verile oameni bogați din toată Europa. Înconjurată de frumusețe, tânăra nu este fericită: pentru ea, florăria e o închisoare, deoarece nu a ajuns aici de bunăvoie, iar Frau Schiegl îi face viața grea. Dar când celebrul Alfred Nobel, „regele dinamitei“, o cunoaște din întâmplare, viața lui Sofie se schimbă. Nobel îi promite să o ajute și o însoțește la Paris, unde o instalează în lux și îi oferă accesul la educație, nebănuind că tânăra are un secret, pe care, îndrăgostită fără speranță de el, încearcă să-l ascundă.
Sofie Hess este o tânără care lucrează într-o florărie de lângă Viena. A fost abandonată de familie, care nu putea să o întrețină din cauza lipsei banilor, și obligată să lucreze pentru a putea supraviețui. Toată lumea o desconsideră și ea ajunge chiar să creadă că merită ceea ce i se întâmplă și că nu poate avea o viață mai bună.
Întâmplător îl cunoaște pe cel supranumit „Regele Dinamitei”, celebru chimist Alfred Nobel. Acesta este impresionant de frumusețea și inocența tinerei și îi oferă posibilitatea să studieze la Paris și să cunoască un altfel de viață decât cea din florăria vieneză.
"– Și ce e o soție? o întreabă el, luând-o în brațe. Îmi vin în minte multe lucruri: o prietenă devotată și credincioasă, o persoană care te iubește în ciuda defectelor tale. Cineva căreia îi place și întunericul și lumina, persoana din realitate, nu din închipuire, acel tu nepotrivit și deficitar, atât de inevitabil de omenesc. E cineva care poate să te vadă și să știe ce ai nevoie, chiar când nici tu însuți nu știi. Te înțelege în mod implicit . Aș spune că e persoana care îți dă posibilitatea să vezi clar adevărul eului propriu. Tu, draga mea Sofiechen, ești toate astea la un loc."
O poveste de dragoste controversată se naște între cei doi, în ciuda diferenței de vârstă, educație sau clasă socială. Nu țin cont nici de restricțiile impuse de societate, ci doar de sentimentele dintre ei. Totuși, chiar dacă se iubesc, nu este simplu sau ușor. Sofie nu este educată, societatea o ostracizează, prietenii lui Alfred Nobel refuză să o accepte, iar Nobel nu face decât să o critice și să o judece pentru nepriceperea și pentru incultura ei. Pentru el conta mai mult reputația sa și renumele Nobel.
Nobel însuși este chinuit de vinovăție față de moartea atâtor oameni, ca urmare a invențiilor sale și suferă de depresie. El muncește din greu și se luptă să-și dezvolte afacerile. Este mereu pe drumuri, departe de cea care îi face viața mai ușoară și care-i aduce liniște, dar Nobel crede că doar el poate sărezolve problemele care apar la numeroasele companii pe care acesta le deținea peste tot în lume.
Povestea lor de dragoste a durat aproape două decenii are parte de încercări și obstacole, dar iubirea lui Sofie pentru acest bărbat complicat este o constantă. Deși cei doi și-au dorit lucruri diferite de la această relație, singurul lucru cert este că această idilă complicată, un du-te vino continuu, s-a întins pe o perioadă de aproape 20 de ani.
Acest roman este o variantă romanțată a poveștii lor de dragoste. Romanul este inspirat din povestea dintre Alfred și Sofie, însă adevărul este modificat pentru a se potrivi ideii autoarei. Pentru cei care doresc să afle mai multe despre povestea lor de iubire, pot să citească "A Nobel Affair: The Correspondence between Alfred Nobel and Sofie Hess". Cartea conține traducerea în engleză a celor aproape 300 de scrisori pe care aceștia le-au schmbat în perioada idilei lor.
Aveam cu totul alte așteptări de la această carte și de la scriitură. În unele momente mi s-a părut foarte greu de citit și nu pentru că ar fi fost o poveste complexă. A fost primul roman unde nu am simtit apropiere față de niciun dintre personaje. Sofie mi s-a părut imatură, sclifosită, o femeie îmbrăcată în mătăsuri, plină de diamante, dar care nu a fost în stare să își asume un singur lucru în viața ei. Nici de Nobel nu mi-a plăcut, dar pot să îi înteleg stările de spirit schimbătoare cauzate de depresia de care a suferit toată viața.
Nota mea: 4 ⭐⭐⭐⭐
Lectură plăcută!
Comments