• Cristina-Maria Mihai-Marin

Recenzie | "Înapoi în Ghana" de Taiye Selasi

Înapoi în Ghana este povestea unei familii contemporane ai cărei membri, risipiți pe toate meridianele planetei, se reunesc în urma unui eveniment tragic, dar și un excurs despre valoarea originilor și a identității individuale. Atunci cand Kweku Sai, chirurg prestigios, dar soț lamentabil, moare din pricina unui atac de cord în Accra, fiii și fiicele lui vin în Ghana și se strâng cu toții în casa enigmaticei lor mame.


Fiul cel mare, Olu, misterioșii gemeni Taiwo și Kehinde, al căror trecut ascunde o taină cutremuratoare, și fiica cea mică, Sadie, se întorc la locul originar, așa cum făcuse și tatăl lor odinioară. Firul vieții tuturor, copii și părinți, îl poartă pe cititor din Accra până în Lagos și din Londra până în New York, dezvăluie secrete cumplite, greșeli dureroase și povești de iubire chinuitoare, dar și o posibilă mântuire, șansa unui nou început.



Kweku este tatăl a patru copii, chirurg strălucit, soț iubitor și apoi - nimic. Decide să fugă, să-și abandoneze rolurile de medic, tată, soț, prieten și sprijin. La 16 ani după ce a părăsit orașul Boston și familia, el moare brusc, lăsându-i pe toți cu prea multe lucruri nespuse. Deși, cel puțin în aparență, par familia ideală, în realitate comuicarea precară nu face decât să îi distanțeze din ce în ce mai tare.


Această adunare întârziată - membrii unei familii odată apropiați - este completată cu revelații triste, lacrimi și povestiri a unor vremuri mai bune. Selasi tratează toate personajele în mod egal, fiecare dintre cei cinci supraviețuitori având propria lor poveste tragică, împletind poveștile suficient de strâns pentru a emoționa cititorul.


Personal, mi-a plăcut stilul lui Taiye Selasi. Fiecare scriitor este unic.



Toți au fost traumatizați, după cum se dovedește, nu numai prin faptul că tatăl lor i-a părăsit, ci și prin locul lor în societate și modul în care sunt (încă) constant marginalizați. Deși sunt o familie, sunt singuri, de fapt. Nu îmi amintesc să fi văzut o singură dată cuvântul „sunt”. Sunt incapabili să funcționeze normal.


Întreaga familie nu aparține societății căci sunt imigranți. Aparțin unei clase care se află între clase. Sunt sub colegii lor profesioniști, deși au aceleași cunoștiiințe și reușite și care, poate, sunt chiar mai buni decât colegii lor.


Aceasta a fost o carte foarte dureroasă pentru mine, dar aș citi-o din nou. Taiye Selasi este un autor de urmărit.


Nota mea: 5 ⭐⭐⭐⭐⭐

Lectură plăcută!